Numărul solicitanţilor de azil şi statutului de refugiat este în scădere în ultimii doi ani în Republica Moldova. Dacă în anii precedenţi se înregistrau aproximativ 200 de cereri pe an, în 2017 au fost 74 de cereri, iar în primele cinci luni ale anului – 43 de cereri. Şi mai mic este numărul persoanelor care au primit protecţia Republicii Moldova, doar 12 persoane în 2017.

Într-o conferinţă de presă la IPN, şeful Oficiului Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) din Republica Moldova, Traian Ţurcanu, a spus că Moldova nu este o destinaţie atractivă pentru refugiaţi, în contextul în care pleacă foarte mulţi cetăţeni moldoveni de aici. Unii aleg Moldova ca ţară de destinaţie pentru că aici este pace. Refugiaţii din Moldova sunt persoane educate, care cunosc româna, fac studii şi muncesc. Traian Ţurcanu spune că trebuie făcută o diferenţă dintre migranţi şi refugiaţi. Primii iau o decizie să părăsească ţara, de obicei pleacă într-o altă ţară pentru a munci. Pe când refugiaţii sunt constrânşi să-şi părăsească ţara din cauza războaielor sau conflictelor.

Potrivit şefului Direcţiei azil şi integrare în cadrul Biroului Migraţie şi Azil MAI, Iulian Popov, din 2001 Moldova face parte din comunitatea statelor care au aderat la Convenţia ONU privind statutul refugiaţilor. De atunci, au găsit azil temporar sau permanent pe teritoriul Moldovei peste 1800 de persoane. Statul organizează integrarea refugiaţilor în societate. O persoană se consideră integrată atunci când poate avea acces la studii, acces la un loc de muncă, are un venit, are acces la servicii medicale.

Preşedintele Centrului de Caritate pentru refugiaţi, Djavid Paknehad, spune că refugiaţii din Moldova înregistrează succese mari la capitolul integrare în societate. Centrul pe care-l reprezintă desfăşoară împreună cu alţi parteneri diverse activităţi în acest sens, precum lecţii gratuite de limba română (inclusiv online pentru refugiaţii din toată ţara) sau excursii în diferite regiuni pentru cunoaşterea istoriei ţării. Tot aici refugiaţii pot obţine cazare temporară, dar şi asistenţă în căutarea unui loc de muncă. Djavid Paknehad spune că este foarte important ca refugiaţii să cunoască limba de stat, deoarece aşa îşi găsesc mai uşor un loc de muncă, de unde pot obţine bani pentru a se întreţine.

Karim Amalid şi fiica sa, AAli Yuser, au venit în Moldova din Irak acum şase ani. De atunci au reuşit să înveţe limba română. Dacă iniţial le-a fost dificil, odată cu învăţarea limbii lucrurile s-au schimbat spre bine. Karim Amalid spune că a ales Republica Moldova ca ţară de destinaţie pentru că aici e pace şi spune că nu s-ar întoarce în ţara de origine.

În raportul anual Tendinţe Globale, publicat astăzi, Agenţia ONU pentru Refugiaţi a anunţat că 68,5 milioane de persoane erau strămutate la sfârşitul anului 2017. Refugiaţii care şi-au părăsit ţările pentru a fugi de conflicte şi persecuţii reprezintă 25,4 milioane din cei 68,5 milioane de strămutaţi, cu 2,9 milioane mai mult decât în 2016. Este cea mai mare creştere observată de UNHCR într-un singur an.

Pe 20 iunie este marcată Ziua mondială a refugiatului.

 

Sursa: http://tvrmoldova.md/social/unhcr-tot-mai-putine-persoane-solicita-azil-sau-statut-de-refugiat-in-republica-moldova/